miercuri, 23 noiembrie 2011

FAMILIA TRADITIONALA DIN ROMANIA

Familia noastra, cea mioritica, e una plina de traditie.

Rolurile sint bine stabilite. Femeii ii este dedicat cel de bucatareasa.
Macar asta e clar.

Cratita face parte din arsenalul  artileriei grele. Desigur folosita pentru a gati nu pentru a lupta.

In cratita si cu ajutorul ei se fac si desfac vrajile culinare de arome si gust.

In cratita si cu ajutorul ei se cearta si, mai ales, se impaca vrajbele casniciei.


Undeva, cratita este clar dedicata femeilor. Dar asta e vizibil foarte clar in familia  romaneasca.

Caci cu ea se obtine certificarea si confirmarea ta ca femeie casatorita.



Bun, acum ca v-am lamurit despre rolul asta binestiut  si arhaic, deci am batut la o usa deschisa, vin cu varianta noua.

Mai exista si o alta  categorie de familie, chiar la noi, care tinde sa devina un procent semnificativ, cea cu barbati sefi iscusiti.

Gatesc si ei si o fac foarte bine.

Cu mandrie si fara vina, recunosc ca in familia noastra barbatul se ocupa de cratita.
Fiul nostru stie ca daca doreste un anumit fel de papa se duce la tata.

Si in consecinta e dotat cu un set de cratite. Pe care le invarte cu gratie.

Alaturi de pistoale, masini, sabii si soldati de lupta.

Mie imi place asta, barbatii care gatesc o fac foarte bine. Si au si demitizat sensul in bucatariei.

Care poate deveni un spatiu de arome si de gusturi,  un model de comunicare asezonat.

Si daca un cuvant ca sef e in context, deci sa fie sefi si la cratita! Eu subscriu cu drag, ca nu e nimic mai placut ca mancarea oferita de sotul tau  atunci cand ai venit acasa si mai ai putin si mori. De foame.

























vineri, 18 noiembrie 2011

miercuri, 16 noiembrie 2011

CARTOFUL; ALIATUL HRANEI NOASTRE!

Toamna asta e frumoasa, nu stiu daca sint tarani pe camp (asa cum am invatat la scoala!)  dar in piete este plin de legume culese de ei.

E sanatos sa ne hranim cu ce gasim aranjat pe tarabe. Azi, cartofii!

Cartofii sint un aliment bogat in  vitamine. Aud des: nu mananc cartofi, ingrasa.

Ma mir si nu ma mir. Pentru majoritatea cartofii sint buni prajiti si alaturi de friptura. De ce animal o fi ea.

Daca ne dorim cartoful prieten, il vom digera fara a fi scaldat in ulei prajit si neinsotit de traditionalele proteinele din carne.

Apoi il vom gati cu tot cu coaja. Mai ales ca acum ea, coaja, e subtire si cu multe vitamine.

Maine, partea a doua. Promit.





duminică, 24 iulie 2011

Amy Winehouse, din nou final 27

Vestea mortii lui Amy Winehouse m-a intristat ieri!

Imi place vocea ei.

M-am gandit si la cei care fac parte din trupa 27. Celor care au finalizat contul vietii la 27 de ani.

Un identic regret am simtit cand am auzit, la radio din masina, ca nu mai este Kurt Cobain.

Si eu aveam 27de ani!

27 de ani e trecerea de la adolescenta la viata adulta.

De ce cantareti speciali, pe care ii stim cu totii, nu au reusit saltul?

Oare celebritatea este o grea povara?

Oare ce lipsea sau era prea mult pentru ca ei, cei morti la 27 de ani, sa poata sa faca fata vietii?

Refugiul in alcool si droguri nu era altceva decat o modalitate de a face fata situatiei.

A fi faimos si adolescent nu e usor. Perioada cautarii sinelui in adolescenta este una foarte grea.

Darmite sa fii celebru si adulat de fani precum o superfiinta?

Superfiinta copleseste fiinta si cere viata, in cazul lor.




to be continued!

duminică, 17 iulie 2011

Responsabilitate versus pedeapsa

Bine v-am regasit!

Mi-era dor sa scriu.

Copiii imi aint mereu sursa si resursa.

Zilele trecute cineva m-a solicitat cu: spune-mi, cum pot sa pedepesec eficient copiii?

Dupa ce mi-am revenit din soc, aprofundarea ideii m-a trimis la anii 70, cand pedeapsa era regina relatiei adult copil.

Socialul, mediul, emotionalul acelor ani era foarte putin ofertant in ale relaxarii si libertatii.

De ce nu RESPONSABILIZARE?

Pedeapsa suna draconic si definitiv. Fara cale de intoarcere.

E iad. Nu stii ca daca exista iad exista musai  si rai si mai ales purgatoriu.

Putintica rabdare si copilul tau va invata ca faptele sale au consecinte si limite pe care el insusi le gestioneaza.

El stabilieste cand si cat se joaca si cand are timp pentru alte activitati ( sport, cercuri, TV, PC etc ).

Doar o prima intelegere cu parintii sai in a stabili care-s regulile jocului.

Copilul are foarte multe drepturi si foarte putine indatoriri.

Totul depinde de creativitatea parintelui si de disponibilitatera lui de a intra in jocul responsabilitatii.

Copiii  adora resaponsabilitatile.

Iar prima lui responsabilitate este jocul.

Pornind de la cele doua cuvinte joc-responsabilitate avem infinite posibilitati sa ii educam relaxati.




vineri, 17 iunie 2011

luni, 23 mai 2011

Un sac de box salvator!






Este un sac de box pentru juniori, potrivit pentru copiii vostri, costa 64 RON, oferit de Decathlon.

Ne-am amuzat o dupa-amiaza intreaga, urmarind spectacolul dat de Tudor, baietelul nostru.

Este o buna ocazie de a oferi o cale sportiva de a rezolva tensiuni firesti. Chiar si la varsta de 5 ani.

Cosuma energie si frustrari.

Incercati, merita! Are si petec inclus, in caz de accident de gaurire.


vineri, 20 mai 2011

Surprindeti-va copiii!


Cand fiul nostru, Tudor, in varsta de 5 ani, mi-a spus: mama, te rog, sa fie ultimul cadou ca asta, eu m-am blocat.

Era un joc interesant,  din domeniul arheologiei. Primul l-a primit cadou. Mi-a spus ca nu-si imagina sa fie un joc atat de "grozav".

A sapat cu mare interes in bucata de lut comercial pentru a descoperii " egiptenii". Doua statuete,  zeitati egiptene.

Al doilea cadou, special cautat, a fost de la matusa lui, un bloc de lut in care a desoperit un dinozaur.

Iar in scurt timp am venit si noi, parintii lui, cu inca o "sapatura", un ceas solar superb.

Ei, pana aici ne-a fost.

Dupa ce mi-am revenit din uimire, prin inchiderea gurii cascate, m-am intrebat: ce facem?

Cunosc copii plicitisiti, plini de daruri si cadouri de naturi variate.

Care nu mai sint impresionati de vreun dar de firma, caci nu mai e interesant si nici dorit. Nu mai e nimic.

La telefon mi-a comunicat ca vine acasa (de le bunici!) daca noi avem cadouri.

Nu reuseam sa-mi revin.

M-am oprit din a respira si am cautat solutia.

Cum a ajuns un baietel multumit de viata lui sa guste plictiseala?

Un copil plistisit va fi viitorul adolescent consumator de droguri. Teama adultului parinte.

Un copil plicitisit va deveni un adult temator si trist, care va avea nevoie de doze din ce in ce mai mari de adrenalina pentru a simti bucuria vietii.

Bucuria vietii, mari cuvinte.

In acea zi am am zis: cea mai mare avere oferita de parinte  nu va fi contul din banc, pentru studii  sau utimul racnet de autoturism.

Averea va fi bucuria de viata! Sanatatea, familia sau alte "banalitati".

Si i-am comunicat, vino acasa, avem cadouri!

A sosit, unde sint cadourile?

M-am aratat pe mine, apoi pe tatal lui. Noi sintem.

Am reusit sa-l surprind.

Dupa o clipa de suspans, m-a luat de gat si mi-a spus la ureche: da, mama, asa e, ai dreptate, stiu ca sint copii care nu au nici mama, nici tata si nu au nici casa!


luni, 25 aprilie 2011

Lumea magica a copilariei e una foarte concreta!

De data asta despre sarcinile casnice.

Un articol din EvZ  mi-a atras atentia: copii

Sint adorabili si doritori de a fi de folos. Sa fie "om Mare" e un deziderat.

E sanatos sa-i puneti la treaba. Si, pentru a-i motiva, intrati in lumea lor magica. Si desi e magica e foarte concreta.

Treburile casei fac parte din ritualul adult. Care este initiat la varstele foarte mici.

Nu ezitati, de fapt totul semnifica integrarea in familie. Ca membru cu drepturi depline.

Astazi, Tudor, baiatul nostru, mi-a zis: mama, am uitat sa fac patul.

OK, bine, azi facem o exceptie. Era grabit sa iasa din casa.

Patul facut de el arata oarecum aranjat. Eu, ca mama, sint foarte multumita. Va invata cu timpul.

Dar am ajuns adulti cu timpul, nu dintr-odata.

Asta ma face sa zbor cu gandul la ani multi in urma. Cand am inceput aerobic la sala de sport a facultatii de medicina. Impreuna cu doamnele profesor.

Relatez o discutie surprinsa intre doua doamne:draga, de-abia astept sa-mi insor baiatul. M-am saturat de-atata spalat si calcat!

Era in anul 1986. Nu am ajuns profesor la UMF.

Dar ma bucur ca am fost avertizata timpuriu.

Manutele, de doar 5 ani ale lui Tudor, spala lucruri micute.

Daca bagi bine la cap de mica. Acum, adult fiind, sint o mama relaxata.

Si asa voi ramane!




miercuri, 6 aprilie 2011

E sanatos sa detii managementul frustrarii!

E important sa te cunosti?

Gnothi seauton!

"Cunoaste-te pe tine insuti", scrie pe frontispiciul templului de la Delphi.

Azi m-am confruntat cu frustarea. V-ati gandit cum procedati cand sunteti frustrati?

Ideea cu managementul frustrarii este una relativ noua. Cel putin in Romania.

Psihologia copilului ne vorbeste, de ceva ani de zile, despre acest tip de management.

El apare timpuriu, in comportamentul uman. Este o chestiune de fond. Doar forma este una deranjanta.

Frustrarea are varii motive. Este o stare naturala si una  general acceptata. 

Defrustarea este, insa, altceva.

E o stare agresiva, activa, manifesta. Uneori, dramatica.

Copiii o fac in mod natural. Plang, tipa, sint mofturosi.  Etc. 

Atentie, se poate usor confunda cu starea fiziologica de rezistenta la opozitia adultului. Adica la NU-ul justificat parental.

Atentie: parintii si anturajul  le  blocheaza copiilor descarcarile/defrustrari din fasa. Ele, din fasa, copiii din fasa.

Frustrarea e OK, nu se vede, nu se simte, nu are gust, nu are decibeli.

Ei, defrustarea e altceva. Nu e frumos sa plangi, fi cuminte, nu te prosti, taci, se uita lumea la tine/noi.

Sau cel mai tare: vezi ce cuminte este Gigel! Tu de ce nu poti fi ca el? Un nu clar defrustrarii.

Copiii intuiesc atitudinea adulta si vor face tot posibilul sa eludeze "calmul" situatiei. Si vor fi mofturosi pana starea lor va masca realul motiv si vor reusi sa inscrie in poarta defrustarii.

Pana cand, o parte se va satura sa dejoace strategiile nocive adulte si vor trece de partea "maturitatii"!

Si va incepe acumularea.


La un moment dat al vietii lor , frustrarile sediment preiau comanda.

Si se vor exprima. In locul  defrustrarii  instant, pe podium vor sta masti ale ei:

dependentele (droguri, alcool, nicotina, citez pe cele mai raspandite) sau, ce  e si mai grav, boli cunoscute cu marca medicala: etiologie idiopatica! (necunoscuta) adica nu se stie de unde si cum au aparut.

PS Cu termenul asta, frustrare, pronuntat corect, am castigat pariind, acum 20 de ani, o cutie de cognac.


marți, 5 aprilie 2011

Arta de a fi sanatos

Am primit un mesaj de la o buna prietena, mi s-a parut a fi foarte la obiect, vi-l impartasesc.

Multumesc, Livia!


Dacă nu vrei să fii bolnav… Exprimă-ţi sentimentele!
Emoţiile şi sentimentele, când sunt ascunse, reprimate, sfârşesc prin a genera boli ca gastrite, ulcer, dureri lombare, dorsale. Cu timpul, reprimarea sentimentelor poate degenera în cancer. Ar trebui să ne destăinuim unui confident, să-I împărtăşim intimitatea noastră, secretul, erorile! Conversaţia, verbalizarea emoţiilor este un remediu puternic şi o terapie excelentă!
Dacă nu vrei să fii bolnav… Ia decizii.
Persoanele indecise rămân în dubiu, în anxietate. Indecizia acumulează problemele, grijile, agresiunile. Istoria omenirii este alcătuita din decizii. A decide înseamnă a şti cum să renunţi, să pierzi unele avantaje şi valori şi să câştigi altele. Indecişii sunt victime ale indigestiilor, durerilor nervoase şi problemelor cutanate.
Dacă nu vrei să fii bolnav… Găseşte soluţii.
Persoanele negativiste nu găsesc soluţii şi dau amploare problemelor. Ei preferă lamentaţiile, bârfele, pesimismul. Este mai bine să aprinzi un chibrit decât să regreţi întunericul. O albină e mică, dar produce unul din cele mai dulci lucruri. Suntem ceea ce gândim. Gândurile negative generează energie negativă ce se
transformă în suferinţă.
Dacă nu vrei să fii bolnav… Nu trăi bazându-te pe aparenţe.
Cine ascunde realitatea, pretinde, pozează şi vrea să dea impresia că este în regulă. Vrea să fie văzut ca perfect, descurcăreţ etc., dar acumulează tone de greutăţi. O statuie de bronz cu picioare de lut. Nu este nimic mai rău pentru sănătate decât să trăieşti ascuns după aparenţe şi faţade. Aceştia sunt oameni cu multă strălucire artificială şi rădăcini atrofiate. Destinul lor este durerea, spitalul sau farmacia.
Dacă nu vrei să fii bolnav… Acceptă.
Refuzul de a ne accepta şi absenţa stimei de sine ne face să ne înstrăinăm de sine. A te accepta este punctul central al unei vieţi sănătoase. Cei care nu se acceptă devin geloşi, invidioşi, imitatori, ultra-competitivi, distructivi. Accepta-te, acceptă că eşti acceptat de alţii, acceptă criticile. Este înţelepciune, bun simţ şi terapie.
Dacă nu vrei să fii bolnav… Încrede-te.
Cine nu are încredere, nu comunică, nu este deschis, nu creează relaţii adânci şi stabile, nu ştie să aibă prietenii adevărate. Fără încredere, nu sunt relaţii reale. Neîncrederea este o lipsă de credinţă în sine şi în credinţa însăşi.
Dacă nu vrei să fii bolnav… Nu îţi trăi viaţa trist.
Simţul umorului. Râsete. Odihnă. Fericire. Acestea întregesc sănătatea şi aduc viaţă lungă. Persoana veselă are darul de a îmbunătăţi mediul oriunde trăieşte.
“Simţul umorului te salvează de mâna doctorului”. Veselia este sănătate şi terapie.
Dr. Dráuzio Varella

sâmbătă, 19 martie 2011

UNICA: 7 tipuri de parinti toxici

Am cautat ceva despre tiparele comportamentale.

Si am gasit ceva mult mai interesant.

Tipare toxice.

Adaug: analiza tranzactionala spune ca sintem "compusi" din un copil, un adult si un parinte. Starile eu-lui. Toate 3.

Ce fel de parinte avem seaman mult cu genotorii.

Concluzia va apartine. Intrebare ajutatoare: ce fel de parinte aveti in voi?

http://www.sfatulparintilor.ro/bucura-te-de-tine/chill-pill-respira/articol/609/7-tipuri-de-parinti-toxici.-te-recunosti

vineri, 18 martie 2011

Decathlon - muşchi - respiraţie - proces exerciţii - antrenament bicicleta eliptica DOMYOS - VE 200 DOMYOS - practicarea OCAZIONALĂ a exerciţiilor de cardio-training la domiciliu (până la 3 ore pe săptămână)

Decathlon - muşchi - respiraţie - proces exerciţii - antrenament bicicleta eliptica DOMYOS - VE 200 DOMYOS - practicarea OCAZIONALĂ a exerciţiilor de cardio-training la domiciliu (până la 3 ore pe săptămână)

Ieri am achizitionat acest produs.

Azi l-am montat.

E potrivit. De-abia astept sa-l folosesc.

Cei de acolo, foarte bine pregatiti, m-au intrebat daca doresc sa cumpar un costum special.

Cum arata? Pai, ce face e mai important.

Scoate grasimea din muschi, crescand procesul sudorific.

OK, dar mineralele? Da, pleaca si ele, dar scoateti grasimea.

Nu consider nevoie sa-mi scot ceva din muschii mei, fie si grasimea. Imi ajunge un costum de 2x19, 00 RON, pentru a putea implini 30 minute de sport..

Grasimea aia e a mea si mai ales a feminitatii mele. E munca hormononilor mei de gen.

Grasimea incriminata m-a ajutat sa pot mentine 9 luni o sarcina.

Iubesc adipocitul, oriunde s-ar afla el.

vineri, 11 martie 2011

A ierta este divin

Mi-a atras atentia un articol. Cel putin interesant. Din saptamanalul on-line Cancer Compass.


http://www.cancercompass.com/cancer-news/article/to-forgive-is-devine.htm?c=NL20110309

Am incercat a atasa si traducerea google, nu mi-a iesit.

miercuri, 9 martie 2011

Trattoria Silvius: Meniu Silvius

Trattoria Silvius, un loc bun: cafea savuroasa, pizza delicioasa, ceai gustos, preturi OK.

Dupa 20 de ani de la lansarea brand-ului Metro Pizza (leagan de pizzerii si loc singular in Iasi la acea vreme), la doi pasi,  apare La Trattoria Silvius.

Cate amintiri si cati ani in plus!

Si o chelnerita simpatica.

duminică, 6 martie 2011

Poluarea si ecologia

Adoptam o atitudine eco, mancam eco, gandim eco, totul este eco, vine peste eco-ul nostru o stire despre cel mai poluat oras al Europei.

Bucuresti-ul!

Din nou, in top.
http://stirileprotv.ro/stiri/social/bucuresti-capitala-europeana-a-aerului-poluat-ne-sufocam-ca-la-copsa-mica.html
Ura!

vineri, 4 martie 2011

Poftele si silueta

Poftele ne stau in calea devenirii greutatii noastre.

Ai luat o decizie, esti pe cale. Si ca  Harap Alb, incercat de Spin, la tine  apar poftele sa-ti zadarniceasca planul.

Scade nivelul glucozei sangvine, ti se face foame, ai manca orice.

Ideal este ca incarcarea ta sangvina sa fie in permanenta scut. 

Poftele care apar, pe temei de foame, sint toxice.  Genereaza frustrari. Care isi vor cere birul candva.

Baza alimentatiei este formata din carbohidrati. Paine, paste.

Si tocmai astea-s primele exilate. Cand ele, intr-o cantitate adapatata, sint gardienii nivelului bun al glucozei sangvine.

Sa reconsideram prioritatile si intervalul de timp alocat pentru rezultatele unui regim alimentar optim.




joi, 3 martie 2011

Lady Gaga, din nou: celebritatea nu e lucru simplu!

Cu coarne in frunte, cu pometi si epoleti reali. Lady Gaga apare la o emisiune TV.

Prea faimoasa declara ca sint din nastere.

Abraham Maslow, creatorul piramidei nevoilor umane, include,  clar, nevoia de recunoastere. Si teoria freudiana are la baza acest fapt.

Ca find una din nevoile  umane de baza.

Psihologia sinelui spune ca parintii care au demonstrat copilului insuficient acceptarea admirativa, determina permananeta cautare a acesteia.

Ca adult permitem sa izbucneasca ori de cate ori suntem in prezenta unui auditoriu receptiv.

Lady Gaga imbina fericit descrierile anterioare, formulez o ipoteza!


Ca anonim sau ca prea celebru este dificil de gestionat. Ca orice extrema!


http://stirileprotv.ro/show-buzz/muzica/lady-gaga-coarnele-din-frunte-sunt-adevarate-le-am-din-nastere-video.html

miercuri, 2 martie 2011

Se intampla in zilele noastre!

Azi m-am amuzat-intristat cu postarea lui Razvan Exarhu.

http://razvan.exarhu.ro/sa-vii-cu-tac-tu-tuns/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed:+exarhu+(Razvan+Exarhu)

Azi, Cip, sotul, va fi la colegiul "Costache Negruzzi", din Iasi. Cu colegii lui de la Academia Catavencu.

Lansare Academia de Gashca.

Pe vremea lui de ceausel-decretel parul lung era paria. Nu exista nici o derogare de la regula parului scurt, "ingrijit" si legal.

Razvan a sesizat exceptii in anul 2011.


Am aflat că în mai multe licee bucureştene regulamentul spune că un elev are dreptul să poarte părul lung dacă aduce o adeverinţă că are o boală de piele sau că face parte dintr-o formaţie vocal-instrumentală. Asta cu adeverinţa de rocker i-ar fi surprins plăcut, cred, chiar şi pe Ilf & Petrov. Oare de unde se eliberează adeverinţele astea?



Exceptii stupide.

Cip, sotul, care se va prezenta azi la liceul faimos, este si el faimos. Si i se va permite parul lung, multdorit pe vremea regulilor de cazarma.

Tot el a comentat: simt ca pierd autoritatea/ puterea, care odata exercitata le confera lor, profesorilor, un respect de sine crescut. O zona de confort si siguranta, care devine drog.

Puterea lor este cea a inflexibilitatii si a fricii distribuite cu gratia unui dozator de cafea intr-un loc aglomerat.

Mi-amintesc de remarca 'binevoitoare", ca o muscatura de sarpe, a dirigintei mele: arati ca Maria -Magdalena! Strangeti parul ala!!

Waw, mi-am zis, e de bine cred!?

Dar la vremea aia, biblia nu era permisa. Cu toate astea am intuit, in final,  eu ca e de rau.

Acum pot face ce doresc cu parul meu. Acum dupa atatia ani de la absolvire (1986) parul meu e mai intelept. Dar nu mai e liber ca pe vremea aia, cand aveam nici 18 ani.


De ce oare nu mi-au permis altceva decat sa studiez?

PS Fiul nostru, de 5 ani, Tudor, are parul lung!



marți, 1 martie 2011

1 Martie la Iasi-e anacronic!

Ziua asta e un inceput. De primavara in calendar. Dar ninge.

Ninsori vor mai fi, am intalnit si in aprilie

Asa e ca in viata. Teoretic e primavara, practic e iarna.

Teoretic esti OK.

Dar practic, cum esti?

1 Martie- bucurie si sanatate!

vineri, 25 februarie 2011

Copii cu nevoi speciale: copii doriti dar nedoriti!

Pe Zone Reality am vazut, in seara asta, emisiunea Miracole.

O familie, care pe langa copiii ei, in numar de 7 mai avea adoptati, alti 7. Dar cu dizabilitati.

Pe copiii astia nu-i doreste nimeni, a comentat mama.

Ultimul adoptat este un copil din Kenya, un baietel, fara extremitati:mainile si labele picioarelor.

In tara lui era un suflet condamnat. Rudele l-ar fi  luat de la mama si omorat.

Tatal adoptiv l-a luat in brate si l-a privit:  ce ochi frumosi are, parca sint ochii lui Dumnezeu!



Mie mi-au dat lacrimile.

PS Emisiunea Miracole, cu Roma Downey, episod 47.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/miracole-cu-roma-downey-la-zone-reality-910906.html




Pate: nu doar reclama e periculoasa!

http://www.adevarul.ro/locale/galati/color800517bCampanie-Adevarul-SearafontbStii-mananciVezi-ascunde_0_433756666.html#commentsPage-6

Cititi si va mi minunati!

joi, 24 februarie 2011

Rezistentele sau programele de ingrasare, de identificat neaparat!

Vorbeam cu o buna prietena, care e si psiholog, o prietena citata des prin postarile mele.

Despre regim de viata.

IMPORTANT:  regim la a care se adauga rezistentele, spunea Vicky, programe de ingrasare le denumeam eu.

Adica:

Candva, inconstient, s-a "prins" de cel in cauza (cel care tine cure de slabire si asteapta miracole) o vorba.

Ceva spus de mama: vai ce slabanog/noaga esti. ai picioare ca niste fuse/ bete, mi-e rusine cu tine! Ce va zice lumea, ca nu-ti dau de mancare, ca nu avem grija de tine?!

Sau de bunica: daca mananci, ai sa te faci ca X sau Y, exemplare obeze morbid.


O fetita ce se vedea grasa, dar era absolut normala, are o mama care e mereu la cura. Si-si gratuleaza  corpul, atunci cand il confrunta in oglinda,  cu tot felul de epitete. Vicky mi-a amintit unul: vaca grasa!

Lumea zice ca daca esti gras este egal cu bunastare. Ca daca esti slab, sigur esti "beteag", asa cum am auzit recent prin preajma.

Si parintii cand esti mic: mananca tot, ca sa cresti mare. Dar ei nu stiu ca acest tot este PREA MULT iar acest prea mult duce la obezitate.Sau macar, daca ai noroc, la supraponderalitate.

Iar copilul, ascultator, mananca.

Si-si  educa celula grasa sa primeasca mult, Prea mult.

Rar am auzit parinti multumiti de cat ingera odraslele.

Desigur daca meditati asupra problemei, veti descoperi ca mancarea e ca un drog: care va ajuta sa supravietuiti intr-un prezent dificil, care va alina si care va face viata suportabila. Sau care, mai rau, va scoate din plictiseala.

Sau care teribil, va reda, insa temporar, respectul de sine.

Imi amintesc de replica profesorului de medicala, in anii studentiei: o doamna obeza ii spune: dar nu mananc nimic, de fapt da, mananac, doar mamaliga!

Si porcul cu ce se ingrasa, doamna?

Nu e replica academica, dar era la obiect, iar noi, studentii lui, sigur am luat aminte prima lectie de nutritie.

Sir Elton John, The Daddy pentru Zachary



Ne aflam in Romania, in tara noastra putin toleranta fata de cei altfel.

Nu am meditat la subiectul paternitatii homosexuale, dar nu sufar de homofobie.

Imaginea vorbeste de la sine. Nu credeti?

PS Chiar acum un minut vorbeam despre cunoastere vie! Cu psihololog Victoria Ion (http://vicctoriaionepsihologulmeu.blogspot.com/). Care la replica mea: da, e foarte "tare" subiectul abordat
(http://vicctoriaion.blogspot.com/2011/02/hiperprotectia-mostenire-grea.html), mi-a raspuns: asa e si viata, scriu despre ceea ce traiesc, vad, ma mir, incerc sa inteleg.

Si ma gandesc ca am avut o tentativa de a avea la cabinet un baiat, banuit de mama sa de homosexualitate.

Sint pregatita si pentru experiente de acest gen, mai ales ca le consider normale.

miercuri, 23 februarie 2011

luni, 21 februarie 2011

Cura de slabire versus un nou regim de viata!

Daca sinteti cu ceva kilograme in plus si aveti de gand sa le eliminati din viata voastra, fiti atenti.

Corpul vostru comunica permanent cu voi. Va ajuta sa treceti peste momente dificile.

O prajitura salvatoare, un pranz bogat ca o mana intinsa pentru ajutor, o cina romantica de unul singur, dar pentru doi, ceva gustari de inima albastra.

Bine, bine, dar noi vrem kilograme mai putine. Paralel cu o stare emotionala buna.

Cura de slabire e cea care iti aduce respectul de sine multdorit.

Alegem o cura de slabire celebra. Obtinem, din prima saptamana, rezultate care ne trimit in rai.

Dar apoi ce facem? Dupa cura de slabire, care ne promite rezultate mai ceva ca un iubit la prima intalnire, ce facem?

Iubitul pleaca spre alta. Mai tinem alta. Si alta.

Eu propun un nou regim de viata. De educare hormonala si chimica a organismului.

Alte obiceiuri alimentare. Alta metoda de a "dresa" un bun prieten. Corpul nostru.

5 mese pe zi ( portia medie)
Ore fixe (sau aproximativ fixe) de masa
Masticatie lenta
Salate de legume si proteine( carne, oua, branza, fara a mixa proteine din lapte cu cele din carne)
1 gustare se fructe
Reducerea cantitatii de paine. Neagra. Doua felii/masa. La doua mese principale
Apa. 2 l.
Sport. Adaptat la stilul de viata

Credeti ca ati putea sa incercati?

Fara cure, fara chestii exacte, de lista, fara promisiuni.


sâmbătă, 19 februarie 2011

Ora de aur - profiti de ea zilnic? Dan Luca




Ma gandeam la ora de aur. Si am dat cautare pe Google, sa vad ce se scrie despre.

La ora de aur a lui Dan Luca m-am aliniat si eu multi ani. OK. Acum e in stand-by.

Ma adaptez, va mai fi vreme si pentru ea. Peste ani.

Si la ora de aur a practicii medicale. O ora, prima dupa un accident, atunci poti fi salvat sau e cea mai buna ora pentru a trece dincolo.

Mai este una, o ora, tot de aur, pentru criminalisti si investigatia aferenta.

Mai multe ore de aur.

Cred ca orice ora folosita pentru noi este una de aur.


joi, 17 februarie 2011

CancerCompass: Diet High in Fiber Might Lengthen Your Life

CancerCompass: Diet High in Fiber Might Lengthen Your Life

E cunoscut faptul ca o dieta bogata in fibre prelungeste viata.

Americanii de la Cancer Compass au revizuit dieta bogata in fibre.

Oare stim ce inseamna fibre?

La ce ne gandim cand cineva spune: mananci fibre?

Obezitatea in Romania ocupa locul trei in Europa. Nu ma mir ca e pe podium.

Sanatate si pe curand!

miercuri, 16 februarie 2011

Sfaturi sportive intr-o maniera nesportiva

http://www.mayra.ro/frumusete-si-sanatate/dieta-fitness/exercitiile-fizice-10-beneficii-uimitoare/


Mayra.ro ne da cateva sfaturi de bun simt. Mayra este un site cu subiecte de bun simt.

Aceleasi 10 puncte le-am gasit pe contracoperta de la ultimul TV mania.

Inteleleg gestul de promovare sportiva, dar de ce calea e nesportiva?

marți, 15 februarie 2011

Sebastian Lazaroiu, un articol cel putin interesant

Azi am avut sesiune de calcat rufe.

Imi place, e ca o meditatie, pentru mine. Liniste, mana, gestul monoton, neuronii deconectati.

TV era la datorie.Monoton si el.

Am surprins niste teorii interesante ale lui Sebastian Lazaroiu. La o cautare rapida si sumara, iata ce am gasit:

http://blogary.ro/2011/02/cititul-n-a-omorat-pe-nimeni-spun-psihologii/

Voi reveni, ca sigur mai e ceva in podul cu fan!


Am revenit: originea teoriei:http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8300861-sebastian-lazaroiu-noua-revolutie-sexuala-asteptat-jumatatea-acestui-secol-romania.htm

http://www.a1.ro/news/social/sebastian-lazaroiu-anunta-o-revolutie-sexuala-in-romania-143032.html

Da, ramane de meditat!




sâmbătă, 12 februarie 2011

Mai usor cu kilogramele!

http://perfectslim.ro/?gclid=CIO31tTugacCFUkhfAodzRoEew



Tot ce trebuie sa faci, poate nici macar atat, e sa inghiti hapuri.

In rest, stai  linistit, ti se garanteaza minus 7 kg. In cateva zile.

Site-urile, de orice fel, sint pline de pastile minune.

Ma mir ca se gasesc clienti pentru astfel de propuneri nutritioniste.

Sau de ce ma mir?

Imaginea de sine  e deficitara. Si macar daca la managementul kilogramelor putem fi performeri, de ce nu?

articole interesante veti gasi pe:





miercuri, 9 februarie 2011

Pate Bucegi: obezitate morbida

Aseara, priveam reclama la pate Bucegi, una noua. Cred.

Daca Graffiti BBDO a dorit sa comunice emotional, a reusit. Dar, parerea mea, nu asa cum si-a dorit.

Un baietel supraponderal vine trist acasa. Familia e la masa.

De ce era trist? Probleme cu o fata, desigur. Nu-i nimic, mama vine din bucatarie cu tartine cu pate Ardeal (nici nu are importamta marca!). Si cu cele mai bune intentii/mesaj subliminal!,  ca nu-i nimic, daca nu a reusit cu fetele se rezolva cu pate!

Falcutele lui grase freamata fericite.

Si asa incepe povestea unui obez morbid.

Mancatul  ca mod de a face fata vietii.



duminică, 6 februarie 2011

Din nou, bulina neagra! Educati parintele interior!

Pornesc si eu cum a demarat Vicky.

http://vicctoriaion.blogspot.com/2011/02/punct-de-plecare-articolul-mai-bine.html

Si Ionut, descris ca elev problema m-a dus in familie, din nou.

Analiza tranzactionala spune ca avem in noi un parinte, copiat dupa cei proprii, un adult, care ne seamana si un copil, care cam e ca cel care am fost odata!

Ne comportam cu copiii nostri cum am invatat de la parintii nostri, are grija parintele interior sa mentina traditia.

Ma intorc la copiii asa zis "problema": dependenti de calculator, de televizor, ca apoi sa fie dependenti de droguri.

Si dau ca exemplu propria noastra experienta.

Tudor, baiatul nostru, va implini curand 5 ani.

Si, ca orice copil de varsta lui, ii plac desenele animate.

Ii place sa se uite la TV.

Hai, mama, te rog, e Batman! Bine.

Si apoi mai e si Scooby, te rog mama, ma uit si la asta. Stai, ca-s doua episoade.

Si asa ajungeam la peste 2 ore, de TV. Zilnic.

Ei, da, dar sint desene animate. Dar se repeta, iar si iar.

Le stie pe de rost. Si atunci, de ce?

DE PLICTISEALA!

Copiii din ziua de azi au nevoie de multa grija, atentie si mai ales iubire. De foarte multa iubire.

Nicidecum de un  parinte rigid si autoritar.

Iar daca va incadrati in descriere va rog sa va puneti intrebarea: ce fel de parinte aduceti de acasa, de la voi?

Acelasi tip de parinte care va dojeneste si pe voi cand gresiti. Tot cel interior, conform AT.

Tudor nu era pasionat de desene animate.

De cand am luat decizia eliminarii TV si a calculatorului (dar nu in totalitate!) nici macar nu mai intreaba despre.

Decizia a fost luata de parintele tolerant, aflat in parintii lui. Nu am discutat despre schimbare.

Pur si simplu i-am atras atentia catre altceva.

Facem puzzle in familie.

Tudor canta cu tatal lui la orga si la chitara electronica.

Si il acompaniaza cu  pedale. (pedala este instrument electronic de modulare a sunetului chitarei!)

Are lectii de engleza saptamanal. Iar noi, parintii, acasa, repetam si ne distram cu pronuntia limbii!

Iesim in natura, parcul e aproape.

Este la cercul de pictura, iar dupa vacanta va merge la inot si la karate.

Si citim. In fiecare seara. Impreuna. Toti trei sintem implicati.


Ce legatura are Egiptul cu nutritia si psihoterapia?

Zilele astea am avut norocul sa racesc.

Si m-am refugiat acasa. Noroc de notebook, de zile libere si de TV.

M-am odihnit. Si Realitatea este un canal lejer pentru mine. Fundal viu.

Egipt acum, deci, mult, la RTV.

Cu mintea m-am dus acolo. In resort, ceva de vis. La monumente, fabulos si grandios.

Dar restul  nu semana deloc cu stralucirea locului din care tocmai ai plecat.

Casele saracacioase, oamenii slabi, impovarati de griji, incruntati.

Cand le zambeai, erau uimiti.

Bun. Sa nu mai bat campiile udate de Nil, sa revin.

La gradul de saracie al poporului egiptean, pare-se ca nimic nu s-a schimbat.

Piramidele au fost ridicate de  masa paupera. Pentru cei bogati. Se revoltau ei, cei saraci. din cand in cand.

Dar fara sansa. Daca ar putea sa-si invinga foamea, saracia, sa-si puna acoperisuri peste case ar fi bine. Doar atat.

Turistii sesizeaza, rational , discrepanta. Cine a fost acolo stie depre ce vorbesc.

Daca va amititi  de cartierul piramidelor, aveti in fata cat de jalnic si sarac era.


Ei, asa e cu corpul care e pus de minte la "cura de slabire".

Satisfactia mintii este ca ea, cura, sa fie cat mai dura si sa dea rezultate vizibile in cel mai scurt timp.

Daca e de ieri, e bine.

Daca ratiunea  ar considera corpul  si inteligenta sa, atunci ar realiza ca "sclavul" e biciut si infometat pe nedrept.

Si ca ea, ratiunea, crede ca ii este stapan.

Lectia asta, a celor revoltati, e de cand lumea. Razboaiele sint marturie. Poporului german i s-a luat tot. Tot.

Dupa primul razboi modial. Si stiti ce s-a intamplat apoi.  Al doilea razboi modial.

Ei, asta e si cu corpul nostru. Cu drag, cu ingaduinta, ajutati-l sa va raspunda, motivat,  la dorinte.

Nu-l biciuiti. Valabil si pentru minte. N-o supuneti ratiunii voastre, ca un faraon.

Eliberati-o!

Si poate chiar lasati-o sa coboare in inima. Intelepciunea bisericii ortodoxe.



Apoi ce legatura au toate astea cu psihoterapia?


Egiptenii,  si cei care comenteaza situatia actuala,  au zis ca turistii observa  obiectiv,  din afara, starea natiunii.

Si ei, egiptenii, ar putea sa se judece rational daca ar iesi din tiparul: bogat-sarac.

Asa si cu partile noastre care ne produc deservicii.

Nu reusim sa le vedem, nu reusim sa iesim din tipare. De fapt.

"Scriu un articol:  "Iesirea din propria poveste", "Asta mi-a spus azi doamna psiholog Victoria C. Ion.

http://vicctoriaionepsihologulmeu.blogspot.com/2011/02/iesirea-din-propria-poveste.html

Psiholog fiind, Vicky  m-a ajutat deseori, sa-mi ies din tipare.

Ea, antrenata sa vada,  m-a ajutat si pe mine sa vad.

De aia are legatura cu terapia.

Asta e psihoterapia.

Cineva din afara propriului tau tipar.

Un turist in viata ta.


Ei, nu stiu ce mi-a venit cu din mare in mic si din mic in mare.

Este clar ca mi-am folosit ragazul (pentru mine asta inseamna o raceala!).

Doua zile mi-a fost foarte rau, doar eram racita. Ma gandeam ca nu mai stiu cum e sa fiu bine. Asta s-a intamplat in a treia zi. Dar eu doream ceva rapid. Sint om.

Si apoi am ramas acasa ca aveam de lucru cu mine.

De-abia dupa ce a trecut virusul,  am venit eu la rand.

Si asa am reusit sa stau o saptamana acasa. Fara sa ies din spatiul meu apropiat.

Asa si cu istoria. Ea isi va urma cursul. Si dupa raceala va veni clipa in care vom sta si ne vom apleca asupra noastra.


Acum, daca am fost coerenta iar voi ati inteles ceva si ati luat ce va fost necesar din textul asta,   e bine.

Daca nu, ramane pe alta data.

Oricum, concluzia: fiti buni si blanzi cu voi, orice ati face: nutritie sau psihoterapie.

joi, 3 februarie 2011

Mai bine arunc bulina neagra!



Nu e bine sa plangi!

Nu e bine sa te plangi!

Nu e bine sa fi suparat!

Nu e bine sa fi furios!

Nu e bine sa fi trist!

Nu e bine sa fi rau!

Cred ca ati auzit expresiile astea spuse de cei din jurul vostru: familie, colegi, prieteni!

De multe ori, de zeci de ori.

Nu poti face un pas, asa zis gresit,  si sar "ajutoarele" din jur.

Nu e bine sa...!

Cand tu ai nevoie in acel moment sa plangi sau sa te plangi. Atat. 

Si iar: nu e bine sa...!

Cand tu ai nevoie sa fi doar ascultat. Atat.

Nu sfatuit, "de bine", de obicei.

Cand tu ai nevoie sa fi slab si vine anturajul sa-ti spuna ca nu e bine sa fi slab ci e bine sa fi puternic.

Si astea de mic.

Cum oare sa ajungi adult, care a experimentat starea de deriva de care avea nevoie in acel moment?

Un fapt absolut NORMAL!

Si in felul asta te ascunzi. 

De mic.

Un bun prieten mi-a povestit ceva nostim. Era zburdalnic si primea des buline negre la gradi.

A fost admonestat de parinti, o data de doua ori.A treia oara a aruncat bulina inainte de a ajunge acasa.


Asa si cu sentimentele si comportamentele implicite. Ale noastre.

 Le aruncam, undeva in noi, nu ne mai vine sa le marturisim.

Pentru ca vom aminti altora ca si ei si-au aruncat bulinele negre. Undeva in ei.

Atentie! Bulinele negre vor iesi la iveala, la un moment dat in viata noastra.

Migrena, ulcerul, hipertensiunea, obezitatea, cancerul  etc, toate sint buline negre.

Mai bine arunc bulina neagra.


Ma bine ma ascund de mine!


PS o completare de la o foarte buna prietena, multumesc Cristina!

Si eviti conflictul, astfel, si-si urmeaza "ce trebuie sa faca."






Despre depresie, din nou

http://www.evz.ro/detalii/stiri/prejudecati-despre-depresie-920084.html

marți, 1 februarie 2011

Strada nu mai e loc de joaca: amintiri din copilarie

Poate vi se pare ireal, dar strada a fost locul meu de joaca. Desigur, si parcul, dar ca strada nu a fost mimic.

Plecam, fuga mare, sa ne vedem pe strada.

Acum e un vis sa te poti juca acolo.

E un infern auto, parca soferii sint fiecare un Schumacher in pole position.

Dar pe vremea copilariei mele, acum 30 de ani, noi, copiii, eram regii strazilor.

Creta era un instrument valoros, iar desenele erau foarte educative.

Daca doreai sa chemi un copil, ieseai pe strada. Nu pot sa-mi imaginez copilul meu acolo, in raiul copilariei mele.

De-abia daca poate trece, securizat de priviri  clare stanga dreapta, strada.

O clipa de ragaz, cand bolizii nu-s.

Cea mai mare atentie, infernul pandeste.

Masinile pe vremea mea erau precum iepurii in biserica. Nu prea le vedeai. Si era mare bucurie si mare sarbatoare cand trecea o masina peste cursa intinsa de copii. O bucata de lana, de la andrele, peste strada.

Si ce zgomot si chiote de victorie cand aveam ceva mai consistent: un cablu pe care autoturismul de-abia il trecea. Noi fiind mirati de performanta lui!

Ideal era ca soferul sa coboare furios din masina, pentru cablul ghidus, iar noi sa fugim in ascunzatorile din  curti.

Iar daca strada era regina, bordura era printesa.

Discutiile aveau loc pe borduri.

Acolo ne odihneam corpul obosit de badmington si de intrecerile de sprint si de tenis cu piciorul.

Si sa nu uit jocul "de-a v-ati ascunselea"!

Numaratul si gata, te-am prins, erau auzite ca fiind chestii foarte importante.

Si ca vorbim despre strada si autoturisme. asa cum este acum strada, cu masini parcate, trecand bordurile noastre dragi, era doar cand se adunau pentru meci.

In restul timpului, erau ale noastre.

De fapt, totul era al nostru.

Si strada si bordurile si cerul.

Doar el, cerul, a ramas la fel.

Iar noi, copiii de atunci, am crescut si sintem  mai aproape de cer. Macar ca sintem mai inalti!

Dilema noastra, a copiilor de pe strada, era cum se putea ajunge acolo.

Va veni si timpul potrivit pentru a afla.

Dar ce e  sigur, strada nu mai e loc de joaca.


luni, 31 ianuarie 2011

In deriva, culisele travaliului emotional descris in Evenimentul Zilei




http://www.evz.ro/detalii/stiri/la-noi-seismele-emotionale-au-un-epicentru-adanc-si-o-magnitudine-devastatoare-919752.html

Este un articol interesant, care surprinde tipicul emotional romanesc.

Imi place serialul si de-abia astept concluzia HBO la finalizarea lui.

Constat, surprinsa, dar cu mare bucurie, ca cei care-mi sint clienti au avut de-a face cu terapia.

Credeam ca voi practica pe o piata noua, in care e nevoie sa contribui la crearea nevoii de terapie.

Se pare ca anii negri emotionali au fost depasiti.

Si ca noi, cei din Romania, vom apela la servicii specializate.

Nu pentru ca sintem "nebuni"?! ci pentru ca sintem oameni si avem emotii.


duminică, 30 ianuarie 2011

Vara din primavara din iarna III



Cantarul este prieten bun sau un prieten inselator?

Cum totul este relativ, de la Einstein incoace, si cu el e la fel.

Dupa 40 (varsta!) de ani, el este neconcludent. Nu doar greutatea este singurul indicator de luat in seama.

Este importanta masa musculara. Implicit miscarea facuta zilnic. Si ca masa musculara este mai grea decat cea adipoasa.

Si mai e ceva: iata link-ul: profesia!

http://www.eva.ro/dietafitness/dieta/spune-m
i-ce-profesie-ai-ca-sa-ti-spun-daca-te-vei-ingrasa-sau-nu-articol-3051.html

Nu mai stiu unde anm citit, dar am ramas cu ideea: corpul uman, marca 2011, are tendinta fireasca de a creste stratul adipos. De a fi gras mai mult decat de a fi slab!

Explicabil datorita evolutiei rasei umane. Perioadele de foamete depasesc cele de prosperitate.

Iar organismul nostru este inteligent. A tinut minte si s-a pregatit!

Intrebarea este: cine e mai inteligent: tu sau corpul tau?

marți, 25 ianuarie 2011

In deriva, episodul 37, real ca-n viata: Florin Zamfirescu, fiul si Marcel Iures

Ultimul episod, on air pe 26 ianuarie a fost, pentru mine, un regal de monstrii sacri ai zilelor noastre.

Florin Zamfirescu si Marcel Iures. Marcel Iures si Florin Zamfirescu.

Poate ca maestrului Florin Zamfirescu sa-i fi ajutat mimarea infarctului anterior lui "In deriva".

Pentru ca am avut impresia ca azi e real. Ca face infarct.

Discutia a fost atat de incarcata si de tensionata,  iar un alt maestru, Marcel Iures i-a fost un admirabil si empatic partener, incat simteai ca totul explodeaza.

Si ca de fiecare data, eu  am uitat ca e un serial TV marca HBO.

Si am facut tranfer.

Ca de fiecare data.

luni, 24 ianuarie 2011

Sister Wives Special - Sneak Peek



Daca doriti sa vedeti toate sotiile cu Kody, la interviu!

Sister Wives - Meet Robyn


Asta e cea de-a patra sotie: Robyn. Care vine cu cei trei copii ai ei. Personali.

Sister Wives - First Sneak Peek


Imi place TLC!

Urmaresc cu interes serialele lor, reale.

Vad un titlu, urmaresc. Sister Wives. Neveste surori.

Un domn, Kody, cu 3 neveste si nspe copii, pleaca in luna de miere cu o a patra! La Safari!

OK, e tare Kody, e viata lui la fel de tare.

Nu pot spune nimic, deocamdata.

Va supun atentiei subiectul. E tare si el.



marți, 18 ianuarie 2011

Vara din primavara din iarna II




Celebrare! E un secret care-ti face orice actiune eficienta.

A celebra, a te celebra inseamna sa transformi Cenusareasa in Printesa.

Inseamna sa dai valoare actiunilor tale. Sa-ti dai valoare tie.

Sa scormonesti in preajma ta si sa gasesti pepitele de aur ale fiintei tale.

Si sa te bucuri ca te ai, ca te-ai regasit, desi ti-a fost frica sa te cauti.

Si-apar focurile de artificii, si apar baloanele colorate, si tipatele de bucurie ca te-ai reunit cu tine.

Asta e sa te detii cu mandrie si sa celebrezi fiinta ta.

De aici orice demers al tau va avea sanse mari de reusita.

Asa cum vei incepe din iarna un drum. De remodelare a fiintei tale.

Incepe sa te celebrezi. Meriti.

 Va urma.




Vara din primavara din iarna



Dragii mei, ma refer grija pentru corp/silueta.

Corpul nostru cere atentie permanenta, mai ales dupa 40 de ani.

Cand metabolismul incepe o transformare care va sta in platou. Pana la pauze. Meno si andro.

Si dupa sarbatorile de iarna, cand tesutul  adipos se innoieste cu stratul de "dulce" al vremii, ajungem ursuleti in hibernare.

Hainele groase ne ingaduie si temporizeaza cantarul.

Si cu el, cantarul, e mare pacaleala. Depinde de varsta, de grasime, de muschi. Grasimea este mai usoara decat muschii.

Si noi intram in adormire si ne bazam ca domnia sa, cantarul,  arata aceeasi G.

Dar lipsa se activitate fizica si alimentatia cu artificii de Anul Nou ne trece intr-o alta stare de agregare.

OK, hai sa nu mai bat campii cu  celule grase ci sa trec la subiect.

Iarna incepe alimentatia si educatia fizica de primavara, cand ziua creste, e mai multa lumina si apar legumele verzi.

Asta pentru trecerea la regimul alimentar de vara, care ne ve da de gol. La propriu si la figurat.

La mare, la soare, in costum de baie.

Confruntarea cu munca de asta iarna si primavara pentru a avea un corp "muncit" muscular si alimentar.

Vara din primavara din iarna incepe.



Detalii in episodul urmator.

sâmbătă, 15 ianuarie 2011

Adolescenta e cool, depinde de tine cum o simti




Ieri, am avut doua intamplari.

Cu adolescenti.

Imi place varsta asta. E ca somnul paradoxal: activitate cerebrala maxima iar musculara deloc.

Adolescenta, o etapa de viata. Activitate hormonala sexuala majora, libertate minina.

Parinti cu adolescenti, examen fara copiute sau alte surse de inspiratie.

E dificil sa accepti a micul tau urmas, ingerasul tau pur, se transforma, chimic hormonal intr-un mic diavol care vrea  independenta. TOTALA.

Si fara ocolisuri sau diplomatie. Verde in fata.

Da, sa revin la ieri.

Doi tineri treceau strada, carand ceva. Eu eram la volan. Ei pe zebra, eu pe zebra, ei rosu, eu verde. La semafor. Viteza, la mine, je m'en fiche, la ei!

Intr-o secunda, le-arat stop. Intr-o secunda, ei mi-arata un deget. Acel deget.

Adolescenti.

Apoi, eu astept pe cineva langa un liceu. Cate amintiri, derulate ca  pe rama fotodigitala.

"Copiii" mari ieseau de la ore. O tipa grasuta imbratisa un slabanog. Parea ca le face placere ambilor.

Apoi o alta saruta un baiat de la un alt liceu. Asteptase in rand cu mine, de aia zic,  e de la alt liceu.

Gasca se indreapta spre cel mai apropiat bar. Legea parca-l interzice. Dar cui ii mai pasa?

Poate sa fie misto si in parc, ceva mai  departe, ca e cald azi.

Apar si emo, cu parul cortina pentru cel putin un ochi.

Fetele in grup, sigure pe ele, cu inele si make-up strident, cu genti mari pe un umar, cu haine ciudate, putin cam gri pentru gustul meu.

Nu se lasa asteptati nici hipsterii, cu palariile lor vintage. Si parul ascuns cu suvite tradatoare.

Rauri de adolescenti imbracati cu uniforme fara uniforma. Cam la fel desi se doresc a fi unici.

UNICI si LIBERI.

Ei sint unici. Hormonii instigatori le-a aratat asta. De curand.

Adolescenti.

Iar de curand eu am aflat ca adolescenta este 13-27!! E ceva de ultima ora!

Asta da interval de varsta!

Generos, hormonal, iluzoriu, contradictoriu, definitoriu si fascinant.

Adolescenta e cool, depinde de tine cum o simti


PS Despre hipsteri, numai bine!

http://www.financiarul.ro/2008/09/30/hipster-cum-sa-te-imbraci-cat-mai-urat-posibil/


 Hipster is a slang term that first appeared in the 1940s, and was revived in the 1990s and 2000s to describe types of young, recently settled urban middle class adults and older teenagers with interests in non-mainstream fashion and culture, particularly indie rock, independent film, magazines, etc.

O definitie, tot cool!









joi, 13 ianuarie 2011

Secolul nostru: nutritia va fi mai mult decat nutritie

Sint multi oameni la moda care se hranesc "natural".

Sint chiar mandri de asta.

Le apreciez si respect efortul. E modul lor de a-si arata dragul de sine.

Nu detaliez ce inseamna natural. Am mai scris despre asta. Sa prospere si cei care opereaza pe piata bio. Doar e nevoie sa manance si ei o paine "bio".

Pot doar sa trasez cateva repere alimentare:

1. Apa, a se bea cel putin 2 l zilnic.
2. Fructe, cu cel putin 30 minute inainte de mese.
3. Carnea fara cartofi sau amidonoase, gratar.
4. Legume, crude sau fierte putin la aburi.
5. Atentie la cantitatea de cafea, alcool, sare
6. Salatele de legume la fiecare masa de carne si nu numai.
7. Branzeturi, dupa masa, un deliciu sanatos.
8. Din cand in cand mancati orice, in orice cantitate. Orice va face placere. Nu se va intampla nimic. Aveti dreptul la asta.


Poate nu am prins tot ce e important. Nu este ceva exhaustiv. Plus ceva tehnic.

A nu se bea apa la masa si imediat dupa. Dilueaza sucurile gastrice.

A se mesteca incet.


Mi-a spus astazi cineva ca ar fi bine sa fim atenti  la ce mancam.

Desigur de referea la alegerea pe baza bio si cat mai natural.

Iar eu am dat din cap, gandindu-ma la poate grija lui e bio.

Cred ca secolul in care traim ne cere sa pasam responsabilitatea de la alimente la gand si la emotie.

Dar sa nu trecem cu vederea niste principii alimentare simple.

Asta e nutritie. Dar secolul in care traim adauga si valenta mentala si emotionala.

Ce ziceti de ideea de a ne hrani?


miercuri, 12 ianuarie 2011

Oscar si Holocaust, din Evenimentul Zilei


Imi plac filmele si  sint atenta la cele  propuse pentru Oscar.

Anul acesta, Israelul vine cu o co-productie, care include si  Romania.

Interesant.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/anul-in-care-oscarurile-au-uitat-de-holocaust-917951.html

marți, 11 ianuarie 2011

Copil bun copil rau, din nou la gradi

http://www.evz.ro/detalii/stiri/umiliti-la-4-ani-cu-scotch-pe-gura-si-inchisi-in-debara-917835.html


Dupa ororile din articolul cu pricina, iata si comentariul "judecatorului"

11 ianuarie, 13:50. judecatorul


I-auzi ce tupeu au parintii copiilor obraznici.Sa dea educatorul in judecata.

Pai bine mai nulitatilor(cei care au copii obraznici ar trebui executati in public),eu stau si va intreb:Cati educatori lovesc copiii cuminti?Va spun eu cati.ZERO.Nici unul macar.Prin urmare,daca esti rau meriti bataia.Cu toate ca daca eram in locul educatoarei respective as fi chemat toti parintii celorlalti copii si i-as fi pus sa semneze o hartie prin care sa fie de acord cu exmatricularea respectivului copil.In felul asta aveam acoperire si mi-as fi facut meseria usor.



A defini un  copil "cuminte" este un exercitiu de tolernata si iubire.

A avea copii, "cuminti" sau nu, este o mare binecuvantare.

A creste copii este un dar. Iar a-i educa este arta si vocatie.

Faptul ca un singur om gandeste ca "judecatorul" mai sus citat este o umilinta pentru parinti, in general.

Un copil nu este bun sau rau. Asta este eticheta omului matur incapabil de a pretui si considera un copil.

De a considera efortul de adaptare al acestuia la noua viata, cu toate avatarurile ei.

Respectul si pretuirea incepe cu sine.


PS Copiii anilor actuali cer ADAPTARE  adultilor.Cer si imapacarea ei insisi  a oamenilor "mari".

Iar noi, parintii lor, sintem prinsi in capcana timpului.

Sintem cu capul in gura balenei ucigase.

Doar copilul nostru ne poate aduce la viata si ne poate scoate din dintii care ne separa de noi.

duminică, 9 ianuarie 2011

Doctor "Moarte", Al Pacino in rolul lui Kevorkian! HBO, premiera, in seara asta

Nu stiu daca parintele euthanasiei este zeu sau demon. Viziunea sa, cea de a facilita o moarte demna, nu este de ignorat.

In acceptul meu  ne prestabilim viata.  Inainte de a veni pe lume, impreuna cu Divinitatea. Viata ca o lectie de invatat.

Lumina acestui accept nu poate tolera intunericul euthnasiei.

Dar asta e o ipoteza, a mea. Este varianta axiomatica a existentei mele. Nu am demonstrat ca ipoteza mea este general valabila.

Nici macar pentru sine.

Eu cred inPuterea Absoluta, teroretic demonstrata ca ar exista, ca orice statistica pe Pamant.

Ca asa cum exista puteri absolute pe fiecare treapta umana, ca exista Chief Executive Officer, iar peste el este presedintele organizatiei, asa musai exista si ceva peste titlul de Sef al Omenirii, altul decat Marele Licurici (a se citi presedintele USA).

Mai  Marele Planetar.

Si cine stie al catelea in rang este Dumnezeu?

Nimeni.

Asa si cu Kevorkian. Teoria lui poate fi valabila.

Nu sint de acord cu euthanasia, dar respect parerea celui care o agreaza.


Si daca cineva cere propria moarte, ca salvarea unei vieti cumplite, de ce s-ar opune cineva?

Nu stiu ce as face si nu doresc sa aflu in cazul cand lectia vietii mele ar fi una cumplita.

Filmul este o realizarea remarcabila.
Si sa nu uitam, cei care doresc da moara merita o viata mai buna. Nu putem sa ne opunem acestui fapt.

Daca credem ca viata pe Pamant are repetitie.
Al Pacino, un maestru.

Ei, nu mai stiu  de unde am plecat.

Merita vazut, merita o parere viata. Si moartea.

Apa si noi





Parem a fi solizi. Noi, oamenii.

Dar sintem lichizi, aproape 70% apa.

De ce avem nevoie de apa? De cei minim 2 l zilnic?

Apa este utila corpului nostru in toate reactiile chimice. Fara apa, reactiile chimice ar dura zile. Cu apa, ele se fac in secunde.

Cordul bate stimulat de electrolitii dizolvati in apa. Apa este un dizolvantul principal  in organism.

De gestionarea termoreglarii  in organism este responsabila tot apa! Ca sa ne fie bine noua, munceste apa.

Tot ea, apa, trasnfera substantele nocive din  singe la glomerulii rinichiului. Dizolvate in apa, adica.

Este peste tot, fara ea nu am putea trai.

Si daca ne este sete, inseamna ca celulele au nevoie demult de apa. Iar daca ele, celulele tesuturilor noastre, nu au apa pot incepe treptat, disolutia, adica moartea.

Creierul uman este majoritar apa. Substantele nobile cerebrale sint nobile si datorita apei.


Apa  este eliminata prin rinichi, majoritar, plamani, piele si intestin.

Reglarea apei se face la nivel central, hipofiza si toata scoarta cerebrala.


Pe masura importantei ei in viata noastra.


Oare dizertatia mea despre apa va va face beti apa?

PS cititi ceva care va va convinge sa deveniti frati de apa!

http://www.referatele.com/referate/biologie/online1/APA---anomalii-care-au-permis-viata-referatele-com.php




sâmbătă, 8 ianuarie 2011

Teo Trandafir, la terapie intensiva si o ipoteza

Cred ca cine a privit Tv-ul si un mininum de stiri, a aflat ca Teo are pancreatita acuta.

De aici, gandul mi-a zburat instant la momentele in care Teo isi recrea un corp nou, cu ajutorul unui nutritionist celebru.

Poate ca v-ati intrebat, vazand evolutia vedetei, la ce a folosit cresterea ei negativa daca in cateva luni s-a recalibrat?

Teo a fost bine intentionata. A dorit sa ajunga la o G oarecum potrivita ei. Ceea ce nu a stiut este ca adipocitul ei salvator a salvat-o din nou.

Iar Teo este la greutatea initiala.

El, adipocitul,  era tinta reeducarii. In vederea mentinerii greutatii corporale.

Dar adipocitul are un program. Cum se poate formata el?  Prin terapie emotionala. Desigur, si terapie nutritionala, plus cea kinetica, fara de care terapia emotionala nu are succes.

Inca putin, Teo draga, vei reusi.

In deriva, acum stiu

Episod 25, cel de vineri, inseamna ca au fost parcurse 5 saptamani. How time flies!

Cuplul Poenaru la  terapie!

Destainuirile curg, facilitate de psihoterapeut, Maria in acest caz. De ambele parti.

Emotii traite, fara a fi spuse celuilalt, aici, la terapie vor putea fi retraite impreuna. In cuplu.

Asistate, aproape fara cuvinte sau cu un minim tintit.

La un cuvant de-al terapeutului se deruleaza istorii. Istorii care-si gasesc exprimarea, care altfel ar fi fost lasate nespuse in cimitirul emotiilor noatre.

In prezenta Mariei, cei doi din cuplu au reusit sa se asculte.

Ragazul face diferenta.

Terapeutul face diferenta, desi el este egal pentru cei doi parteneri.





marți, 4 ianuarie 2011

In deriva, merge bine!





http://inderiva.hbo.ro/video/in-deriva-maria_3370

Al catelea episod, nu stiu, nici a cata saptamana!

Ce stiu e ca actorii nu-s deloc in deriva. Ci sint acolo, ca la terapie, in cabinetul care ii invaluie si care ii sustine.

Ultima intalnire cu Maria, mentorul lui Andrei, a fost una empatica si calda.

Doi terapeuti care-si fac foarte bine treaba. Andrei, iesit din negare, Maria din frustrare.

Oare faptul ca Andrei/client se "arata" si-i marturiseste iubirea mult negata o face pe Maria/terapeut  sa se "arate" la randul ei.

Ca terapeut, aproape de clientul sau. Gata sa-l asculte si sa-l securizeze.

Fara sa-l judece, considerand omul din fata si problema sa.

Relatia profesionala veche a fost fundamentul-resursa si punctul de plecare al terapiei.

Andrei trece un test greu, cel al posturii de client, intercaland starile terapeut-client.

El, Andrei Poenaru, faciliteaza  accesul controlat si ghidat la fiinta sa in  impasul in care se afla.

Este ca un pian bine acordat cu care pianistul ( Maria) interpreteaza desavarsit partitura.

Desigur, acordurile vor fi auzite si de clientii lui Andrei, care va incepe descifrarea propriei fiinte.

Un nou Andrei = un nou terapeut.

Merge bine, in deriva. In fiecare seara, de luni pana vineri, de la ora 20.00!






duminică, 2 ianuarie 2011

Mircea, fa-te ca lucrezi sau Revelionul lu' Dinescu 2011



http://www.realitatea.net/revelion-de-pomina-la-cetate-mircea-dinescu-a-dat-startul-petrecerii-de-anul-nou-video_787510.html

Numita "de pomina", trecerea anilor la Cetate a fost una de fanfara, vin si de somn, la propriu si la figurat.

Petrecere de  bufet, la o comuna cu lautari, in an cu recolta buna la vin.

Poetul a fost efervescent, asa cum il stim. Pana la acordurile cu "la moara la  harta parta cum se macina tarata, haida",  a se citi cu semnele de rigoare. Maestre, nu prea ai voce!

Si, atentie: sfatul nutritionistului: a se manca inainte de a bea alcool!

Somnul s-a facut mai greu, vinul era facut deja, din toamna. Hai noroc!

Mircea fost centrul petrecerii, ca doar era a lui, cu lautarii, nu cei de la Mambo Siria, desi i-am zarit pe acolo.

Vinul bun a curs, si pe prim solistii de la retele maestrului si pe gatul invitatilor.

Iar la un moment, toti erau putin magnetizati!  Inclusiv capra venita cu uratul. Mircea i-a udat botul cu vin.Cool!

Tare a fost si fanfara cu acorduri funebre, care a insotit somnul la cuptorul-crematoriu!

La multi ani, Mircea, la multi ani,  maestre, la multi ani, Romania, la multi ani, romani!


sâmbătă, 1 ianuarie 2011

2011 - An Nou bun si linistit

Cand uram ceva e din toata inima. Este cu tot sufletul.

Ma bucur ca am ocazia sa spun Un An Nou bun. Si am incredere in cel care primeste urarea mea. Ca va face tot posibilul de a implini urarea mea.

Urarea mea este sinergica cu ce-si doreste persoana in cauza.

Am incredere in cei care le spun sa aiba un an bun. Ca se vor stradui pentru ei insisi.

Si cand spunem "Sa dea Dumnezeu" sa fim constienti ca El deja ne-a dat.

Noi sa fim atenti si conectati cu noi insine sa luam!

Persoane interesate

Arhivă blog

Despre mine