miercuri, 2 iunie 2010

Definitia terapeutului la antici

Termenul "Terapeut" in zilele lui Filon din Alexandria




Cu siguranta Filon i-a intalnit pe Terapeuti pe care, in timp, ajunge sa-i idealizeze cu nostalgie, facand din comunitatea lor un fel de arhetip a ceea ce ar putea fi, a ceea ce ar trebui sa fie Terapeutii.

Este util sa precizam multiplele semnificatii date acestui termen pe vremea filozofului: therapeutes poate prezenta cele doua sensuri principale ale verbului pe baza caruia s-a format: "a servi, a avea grija, a dedica un cult" si " a ingriji, a vindeca". La Platon, autorul de referinta a lui Filon, therapeutes are, intr-adevar, aceste doua sensuri; in dialogul Gorgias, scris la inceputul carierei sale, Platon califica un bucatar sau un tesator drept therapeutes somatos: "care are grija de corp".

Dar atunci cand, in Legile scrise la o varsta foarte inaintata, filosoful il califica pe fiu drept "servitor al zeilor, al familiei si al cetatii" (therapeuten theon kai genous kai poleos), cuvantul se nuanteaza cu o valoare religioasa, pe care Dies o reda prin verbul a onora. Aceeasi valoare se regaseste in Cartea a IX-a, in expresia "ingrijitor al lucrurilor sfinte si al lucrurilor sacre" (therapeuten osion te kai ieron).

Dupa Marc Aureliu, e de ajuns ca omul"sa fie atent la unica divinitate care locuieste in el si pe care sa o inconjoare cu un cult sincer" (pros mono to endon eanton daimoni einai kai touton guesios therapeuein). Therapia inseamna, prin urmare, "a se pastra pur de orice pasiune, de lipsa de judecata, de capriciile provocate de lucrurile care vin de la zei si de la oameni"*. Pe de alta parte, papirusurile in care este vorba despre Terapeutii lui Sarapis** ni-i prezinta ca pe niste oameni care stiau "sa se roage" pentru sanatatea celor aflati in suferinta.

Asfel, pe vremea lui Filon, terapeutul este un tesator, un bucatar; el are grija de trup, de imaginile care ii locuiesc in suflet, cat si de zei si de logoi, cuvintele pe care zeii le adreseaza sufletului sau. El este un psiholog. Terapeutul are grija in egala masura, de etica sa, si anume vegheza asupra dorintei lui pentru a o acorda cu telul pe care si l-a fixat; aceasta grija "etica" poate face din el o fiinta fericita, "sanatoasa" si simpla (nu doua, nu divizata in ea insasi), adica un intelept.

Terapeutul reprezinta, de asemenea, o fiinta "care stie sa se roage pentru sanatatea altuia, adica sa cheme asupra acestuia prezenta si energia Viului, singurul care poate vindeca orice boala, si cu care Terapeutul "coopereaza". Terapeutul nu vindeca, el "are grija", Viul este cel care lecuieste si vindeca.

Terapeutul se afla acolo doar ca sa creeze bolnavului cele mai bune conditii posibile pentru ca Viul sa actioneze si sa aduca vindecarea. Tesator, bucatar, psiholog, intelept, mijlocitor, tot atatea "competente" pe care le vom regasi de o maniera implicita sau explicita la Terapeutii de care ne-a vorbit Filon din Alexandria.





*Marc Aureliu, Cugetari

**Sarapis este un zeu egiptean, creat cu trasaturi ale lui Osiris si Apis, al carui cult a inflorit in Alexandria in timpul dinastiei Ptolome

Niciun comentariu:

Persoane interesate