http://www.evz.ro/detalii/stiri/umiliti-la-4-ani-cu-scotch-pe-gura-si-inchisi-in-debara-917835.html
Dupa ororile din articolul cu pricina, iata si comentariul "judecatorului"
11 ianuarie, 13:50. judecatorul
I-auzi ce tupeu au parintii copiilor obraznici.Sa dea educatorul in judecata.
Pai bine mai nulitatilor(cei care au copii obraznici ar trebui executati in public),eu stau si va intreb:Cati educatori lovesc copiii cuminti?Va spun eu cati.ZERO.Nici unul macar.Prin urmare,daca esti rau meriti bataia.Cu toate ca daca eram in locul educatoarei respective as fi chemat toti parintii celorlalti copii si i-as fi pus sa semneze o hartie prin care sa fie de acord cu exmatricularea respectivului copil.In felul asta aveam acoperire si mi-as fi facut meseria usor.
A defini un copil "cuminte" este un exercitiu de tolernata si iubire.
A avea copii, "cuminti" sau nu, este o mare binecuvantare.
A creste copii este un dar. Iar a-i educa este arta si vocatie.
Faptul ca un singur om gandeste ca "judecatorul" mai sus citat este o umilinta pentru parinti, in general.
Un copil nu este bun sau rau. Asta este eticheta omului matur incapabil de a pretui si considera un copil.
De a considera efortul de adaptare al acestuia la noua viata, cu toate avatarurile ei.
Respectul si pretuirea incepe cu sine.
PS Copiii anilor actuali cer ADAPTARE adultilor.Cer si imapacarea ei insisi a oamenilor "mari".
Iar noi, parintii lor, sintem prinsi in capcana timpului.
Sintem cu capul in gura balenei ucigase.
Doar copilul nostru ne poate aduce la viata si ne poate scoate din dintii care ne separa de noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu