Surogate (Surrogates), film cu Bruce Willis, 2009

Aseara, duminica fiind, am cautat ceva, cu care sa pierd, in mod intructiv, vremea.

HBO a venit cu propunerea Surogate.

Am zis: alt film de serie z cu Bruce Willis, cu chestii SF, oameni superman, cu distrugeri, vorba fiului meu, Tudor.

I-am acordat o sansa, totusi.

Surogatele sint fiintele ideale, care ne vor reprezenta in viata cotidiana:  tinere, puternice, pline de energie, care nu au nici o problema.

Adica, eu, care am varsta de 43 ani, cu plusuri si minusuri aferente, aleg fiinta pe care o consider eu ca ma identific, care sa-mi faca treburile.

Intre timp, eu stau, undeva, ascunsa, in casa, in pijamale si papuci si ma urmaresc, virtual, cu ochelari de aia 3D,  pe mine in lumea adevarata.

Cum il stiti pe Bruce Willis omul dreptatii, in final el va desfiinta surogatele,  cautandu-si sotia adevarata si nu pe cea surogat.(care va disparea in explozia de surogat, ca toate creatiile perfecte si ciudate) Sotie,  batrana si ridata, ca si  el, de altfel.

Se dovedeste ca, in lumea adevarata, toti oamenii foloseau surogate.

Oare atat de putin sintem multumiti de noi si atat de mult visam sa fim surogat?

Cum ar arata surogatul vostru?