vineri, 5 martie 2010

Cautam adevaruri care odata gasite nu ne folosesc defel

Stiu doar ca in urma discutiilor interminabile din cuplu ne asteptam sa gasim adevarul mult cautat.

Atunci inima sufletului se opreste sau are fibrilatii sau hipertensiune maligna.Depinde de adevar.

Adevarul va iesi la iveala odata cu gasirea vinovatului,cu oprobriul celor doi care devin o instanta publica.

Nu e nimic nou. Este doar o alta discutie interminabila. La a carui final ne astepta frustrarea. De ambele parti sau doar de o parte.

Gasim adevaruri, precum scoicile aduse la mal de valuri. Scoici de ieri, de azi,din trecutul indepartat al fiintei noastre.

Apare adevarul dar noi atunci ne gasim in dificultatea de a sti la ce, cui si cum ne va folosi acel adevar.

Caci am uitat ipoteza de la care am pornit si de la care a rezultat acel adevar.

Si iar ne orientam pe calea cautarii adevarului despre acel adevar, de data asta.

Si sa traim viata adevarului cautat despre adevar.

Daca am putea vedea de sus imaginea asta, am vedea doua cai paralele, una e a noastra, a vietii noastre traite si alta a adevarurilor noastre.


Care e calea adevarata, deci?

Niciun comentariu:

Persoane interesate

Despre mine